Colectivul de filologie clasică
din cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă
O Catedră de Filologie clasică, prima cu acest profil din România, a funcţionat, din anul 1895, sub numele de Filologie comparată, la Facultatea de Filosofie şi Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, înfiinţată în 1864, prin decretul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Bazele acestei catedre au fost puse de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Tot aici funcţiona şi istoria veche.
De-a lungul timpului, la această catedră au predat personalităţi ale culturii române, numeroşi profesori ai Catedrei de Filologie Clasică fiind membri titulari sau corespondenţi ai Academiei. În ordine cronologică, ţinând seama de anul în care au devenit membri ai Academiei, îi amintim pe înaintaşii noștri:
Alexandru Odobescu (1834–1895), scriitor, istoric, membru titular (1870);
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838–1907), filolog, scriitor, folclorist, istoric, membru titular (1877);
Vasile Pârvan (1882–1927), arheolog, istoric, membru titular (1913);
George Murnu (1868–1957), scriitor, istoric, membru titular (1923);
Theodor Capidan (1879–1953), lingvist, membru titular (1935);
Cezar Papacostea (1886–1936), scriitor, traducător, membru corespondent (1935);
Constantin Balmuş (1898–1957), filolog, membru titular (1948);
Alexandru Graur (1900–1988), lingvist, membru titular (1955);
Dionisie M. Pippidi (1905–1993), arheolog, epigrafist, istoric, membru titular (1990);
Aram Frenkian (1898–1964) filolog şi filosof român, membru post-mortem (2006).
La secțiunea filosofică s‑au numărat între primii profesori Dimitrie Evolceanu şi Nicolae Quintescu, la latină, M. Francudi,la greacă, Grigore Tocilescu, George Murnu, Vasile Pârvan, la arheologie şi istorie antică. Dascăli de prestigiu care şi‑au legat numele de activitatea Catedrei de Filologie Clasică au fost Dimitrie Burileanu, Iuliu Valaori (pentru indo‑europeană), Victor Buescu, V. Grecu, Alexandru Graur, Constantin Balmuş, Vlad Bănăţeanu, N. I. Herescu, Th. Capidan, N. Marmeliuc, Matei Nicolau, M. Marinescu Himu, N.I. Barbu, Toma Vasilescu, Maria Hetco, Rodica Ocheşanu-Cristescu, Adelina Piatkowski, Felicia Vanţ-Ştef, Eugen Dobroiu, Traian Costa, Florea Fugariu, Mihai Nichita, Petru Creţia, Mihai Nasta, Sorin Stati, I. Fischer, Gheorghe Tohăneanu, Elena Slave, Cicerone Poghirc, Eugen Cizek, Dan Sluşanschi, Lucia Wald.
Printre absolvenţii Secţiei de Filologie Clasică pot fi amintite nume cunoscute în spaţiul culturii române din ultimii cincizeci de ani: Gheorghe Guţu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Ion Acsan, Liana Lupaş, Adrian Pârvulescu, Marina Marinescu, Maria Morogan, Alexandru Barnea, Cristina Zarifopol, Francisca Băltăceanu, Nicolae Alexandru Cizek, Dan Sluşanschi, Petre Ceauşescu, Gheorghe Ceauşescu, Stella Petecel, Donca Steriade, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu, Manuela Tecuşan.
În ultima jumătate de secol, Catedra de Filologie Clasică, în diversele ei forme, a fost condusă de Alexandru Graur, N. I. Barbu, Cicerone Poghirc, Nadejdea Anghelescu, I. Fischer, Eugen Cizek, Gabriela Creţia, Liviu Franga, Florica Bechet, Ana‑Cristina Halichias.
După 1948, în urma desfiinţării secţiilor de profil din provincie, mai mulţi profesori de seamă s‑au transferat la Bucureşti, iar catedra a primit denumirea „Filologie Clasică” sub care a funcționat până în anul 2018. La sfârșitul anului universitar 2017‑2018, în Facultatea de Limbi și Literaturi Străine al cărei decan era prof. dr. habil. Liviu Franga, funcționa singura Catedră de Limbi Clasice autonomă din România. Colectivul, condus de prof. dr. Ana-Cristina Halichias, era compus din următorii membri:
prof. dr. Ana-Cristina Halichias – director de departament;
prof. dr. habil. Florica Bechet;
prof. dr. habil. Liviu Franga – decan;
prof. dr. habil. Ioana Costa;
prof. dr. habil. Tudor Dinu;
conf. dr. Luiza Oancea;
conf. dr. Theodor Georgescu;
lect. dr. Simona Nicolae;
lect. dr. Ioana Munteanu;
asist. dr. Margareta Sfirschi.
Începutul anului universitar următor a reprezentat întreruperea predării limbilor clasice în cadrul unui departament consacrat doar acestora. Deși colectivul de profesori și-a pierdut autonomia, fiind inclus în Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă, studiul filologiei clasice continuă, urmând direcția stabilită în generații, cu entuziasmul, curiozitatea și pasiunea studenților, doctoranzilor și profesorilor care se apleacă asupra acestui domeniu.
